Peroxidul de Benzoil și microbiomul pielii – între eficiența antiacneică și echilibrul ecosistemului pielii

Peroxidul de benzoil (Benzoyl Peroxide – BPO) reprezintă una dintre cele mai utilizate terapii topice în managementul acneei vulgare ușoare și moderate. Deși eficiența sa clinică în reducerea leziunilor inflamatorii este bine documentată, impactul asupra microbiomului cutanat și asupra homeostaziei barierei epidermice rămâne incomplet elucidat.

Interesul actual pentru relația dintre microbiomul pielii și patogeneza acneei a determinat reevaluarea mecanismelor prin care BPO influențează ecosistemul microbian cutanat și diversitatea bacteriană.

Ce este peroxidul de benzoil și cum acționează?

Peroxidul de benzoil este un agent antimicrobian, keratolitic si sebostatic, utilizat frecvent în formulări topice precum geluri, creme, loțiuni sau produse de curățare.

În practica dermatologică, concentrațiile uzuale sunt de 4–5%, acestea oferind un raport optim între eficiență și tolerabilitate cutanată.

Mecanismele sale principale includ:

• generarea speciilor reactive de oxigen (SRO) si oxidarea membranei bacteriene, mecanism care determina reducerea semnificativa a colonizării foliculare cu bacteriile Cutibacterium acnes;

• reducerea inflamatiei locale;

• reducerea hiperkeratozei si obstructiei foliculare;

• diminuarea secretiei de sebum.

Un avantaj major al BPO este faptul că are un mecanism bactericid diferit de antibiotice si nu favorizeaza disbioza cutanata, de aceea nu induce rezistență bacteriană si poate actiona si asupra bacteriilor care dezvolta rezistenta la antibioterapie.

Microbiomul cutanat și rolul său în acnee

Microbiomul cutanat reprezintă ansamblul microorganismelor care colonizează suprafața pielii și anexele sale. În mod fiziologic, acesta contribuie la:

• menținerea integrității barierei epidermice;

• reglarea răspunsului imun local;

• protecția împotriva microorganismelor patogene.

În acneea vulgară, problema nu constă doar într-o proliferare excesivă a bacteriilor Cutibacterium acnes, ci mai ales într-o pierdere a diversității microbiomului cutanat, cu predominanța anumitor fenotipuri, în special IA1, care au fost observate intr-un numar mai mare la pacientii cu forme mai severe de acnee.

Impactul peroxidului de benzoil asupra microbiomului pielii

Prin mecanismul său antiseptic, BPO reduce încărcătura bacteriană de la nivelul pielii și favorizează deblocarea foliculilor pilosebacei prin exfolierea corneocitelor si eliminarea excesului de sebum.

Datele din studii recente au demonstrat totodata efecte pozitive ale peroxidului de benzoil asupra microbiomului la pacientii cu acnee:

*Studiul realizat de Zhou și colab. (2022) a demonstrat că utilizarea BPO determină modificări selective ale microbiotei cutanate:

• creșterea abundenței speciilor Staphylococcus și Acinetobacter;

• reducerea speciilor de Corynebacteriu

  
  

*Un alt studiu prospectiv (Ahluwalia și colab., 2019) a evidențiat o creștere semnificativă statistic a populației Streptococcus mitis după utilizarea BPO, fără modificări majore globale ale diversității bacteriene.

De asemenea, Wang și colab. (2014) au observat că BPO poate favoriza creșterea Staphylococcus epidermidis, bacterie considerată benefică prin capacitatea sa de a inhiba dezvoltarea anumitor tulpini patogene de Cutibacterium acnes.

Relevanța clinică

Datele actuale sugerează că BPO poate modula compoziția microbiomului la pacientii cu acnee, contribuind atât la reducerea bacteriilor proinflamatorii, cât și la favorizarea cresterii unor specii cu rol protector.

În contextul dermatologiei moderne, obiectivul terapeutic evoluează către o abordare integrată: controlul inflamației acneice concomitent cu menținerea echilibrului microbiologic al pielii.

Perspective moderne asupra terapiei antiacneice și microbiomului cutanat

Un alt avantaj important al terapiilor moderne pe bază de peroxid de benzoil îl reprezintă asocierea acestuia cu agenți keratolitici, seboreglatori și cu efect anti-aging, capabili să optimizeze penetrarea foliculară și să contribuie la restabilirea homeostaziei cutanate.

Astfel, formulele care combină peroxidul de benzoil cu retinoizi și alfa-hidroxiacizi mai blanzi, cum este retinolul, retinol palmitatul si acidul mandelic din KURAC cremă, oferă beneficii terapeutice suplimentare prin:

• creșterea turnover-ului epidermic;

• reducerea hiperkeratozei foliculare;

• facilitarea penetrării peroxidului de benzoil în unitatea pilosebacee;

• efect mai rapid si mai bun în diminuarea inflamației și a microcomedonului;

• susținerea remodelării cutanate și reducerea semnelor post-acneice.

Retinolul contribuie la normalizarea procesului de keratinizare și stimulează regenerarea epidermică, în timp ce acidul mandelic, prin proprietățile sale keratolitice și antibacteriene blânde, favorizează exfolierea controlată și reducerea încărcăturii microbiene fără afectarea severă a barierei cutanate.

În paralel, noile strategii dermatologice includ integrarea ingredientelor cu rol de susținere a microbiomului cutanat. Un exemplu relevant îl reprezintă utilizarea prebioticelor precum Biolin P®, prezent în AZN cremă. Biolin P® este un prebiotic natural, bioselectiv, extras din rădăcină de cicoare (inulină). Acesta hrănește și susține bacteriile benefice, formând o barieră protectoare care ajută la menținerea unui microbiom cutanat sănătos și echilibrat.

Prebioticele acționează prin stimularea dezvoltării bacteriilor comensale benefice și prin limitarea proliferării microorganismelor proinflamatorii, contribuind astfel la:

• reechilibrarea microbiomului cutanat;

• refacerea balanței dintre bacteriile „bune” și cele patogene;

• reducerea inflamației cronice;

• susținerea integrității barierei epidermice;

• ameliorarea tolerabilității tratamentelor antiacneice.

Această abordare reflectă tranziția dermatologiei moderne de la simpla eradicare bacteriană către conceptul de „microbiome-friendly acne therapy”, în care obiectivul terapeutic este controlul inflamației concomitent cu menținerea echilibrului ecosistemului cutanat.

__________________________________________________________________________________

Referințe:

• B. Dreno et al Am J Clin Dermatol. 2020 Sep;21(Suppl 1):18-24

• Zhou L. et al. Dermatologic Therapy, 2022;35:e15288.

• Ahluwalia J. et al. Pediatric Dermatology, 2019;36(2):200-206.

• Wang Y. et al. Applied Microbiology and Biotechnology, 2014;98(1):411-424.

• Coughlin C.C. et al. Pediatric Dermatology, 2017;34(6):661-664.